duminică, 15 martie 2009

Amor-fati

Efemer, acel sărut nostalgic
ce m-a cuprins cu duioşia lui,
m-a dus în lumea fericirii,
în lumea anilor trecuţi...
O clipă şi-o privire tristă,
un trecut pietros, înlăcrimat,
o clipă fără vînt şi pace,
amurg de toamnă întristat.
O elegie nostalgică de plîngerile mele,
un caracter melancolic, deprimat,
o artă a plîngerii, a întristării
şi-un gînd pierdut... uitat...