Mai

Mai. Arșița pogoară din pustiu.
Florile înfloresc, albe și colorate.
În amiază, cerul este senin, azur,
ca o lacrimă desprinsă dintr-un ochi,
se apropie de orizont.

Ferestrele se închid,
obloanele de lemn vopsite în verde
orbesc lumina camerelor, ușile se zăvoresc,
pașii calcă timizi pe terase,
tufe de flori ciudate transpiră
în glastre mari,
ventilatoarele cîntă.

Trei ceasuri, casa e moartă,
pomii verzi, sărutul tău.

A început vara...