duminică, 10 mai 2009

"Beladonă"

Toată melancolia tristei nopți dispare!
Tu ești un fagure de miere, pe cînd eu,
eu doar o biată albină ce se adăpostește în tine...

Toată liniștea și bătăile aripilor păsărilor mă cuprind,
simt mîngîierea razelor de soare, cîntecul verii,
glasul cerului azur...

Mă topesc pe pielea ei caldă, fină, rafinată
ca și crep satenul... 

Canarul cîntă, cîntă-n mizantropie.
Mîngîieri inventive pe trupul meu șifonat
de palmele-ți cloje și ochii-mi despicați!