vineri, 12 martie 2010

Demenţă precoce

Oricât
mi-a
fost dat
să-ncerc,
drumul
mi-a fost
pecetluit.

Glasul,
imaginea,
zâmbetul
şi plânsul
nu le-am
uitat
la drum.

A fost unu,
doi şi trei,
trei, doi
şi unu.
Acum sunt eu,
mâine eşti
tu

şi tot
te voi
zări, zări,
te voi
iubi,
iubi,
iubi...

şi tot
privind
în drum
la unu, doi
şi trei,
trei şi doi
şi unu
pe final...

Pas cu pas
în doi
acum,
pas cu pas
pierdut
în
fum.