Lamentare în dialog - Mirum, tremendum și fascinans

lui Mihai Prelipcian

Trăiri nebune, nebuloase
rămân steril în plânsul meu
profet somptuos al îndoielii
singur ca însuși Dumnezeu.

M-am exilat din mistică și pace
suspendat în vidul interior,
sunt cel ce plânge privind la oameni
amărăciune-amărâți veți fi mereu.

Extazul meu mi-este furia
cel ce-L neagă pe Cristos,
egalitatea asemănării
suntem oameni neputincioși.