Gând

Românii fac revoltă, dar nu mai fac recoltă!

Gând

Am o admirație pentru oamenii care plâng în aceste vremuri tulburi de derută morală, de confuzie  și corupție planetară, cum spunea marele George Banu.

Gând

Sentimentul inuman de a nu mai fi, zace în mine cu o comoditate supremă! 

Tăcerea absurdă

Cuvintele mele au fost maligne,
abundente și m-au nimicit;
acum sunt mai sărac în suflet
când tăcerea vieții m-a apus.

Urlam în tăcerea singurătății mele,
din vorbă-n vorbă tot vorbeam;
tac ca zidul cum spune zicala,
privindu-mă-n oglindă, resemnat.

A tăcut vreo două decenii
și dintr-o dată a vrut să ne-ntâlnim;
am tăcut și eu vreo două decenii
și dintr-o dată am vrut să ne-ntâlnim.

Scriu în tăcere aceste versuri,
de fapt nu tac atunci când scriu;
m-am tot gândit tăcut la tine,
dar prea tăcut și nu ți-am spus.

Gând

Comuniștii nu au pus mâna pe țară, ci pumnul! Au trecut șapte decenii de atunci. (...)

Gând

Viața, acest prilej al suferinței!

Gând

Mi-l imaginez pe Octavian Paler într-o sală de așteptare fără public și, parcă, ridicându-se-n picioare să audă aplauzele unui public imaginar. Evidențiază recunoscător plecăciunea, ca semn aprobator din partea unui public pe care doar el îl auzea.