Serviciile funerare ale Unchiului Josef

Strada Veneţia era o fundătură,
pe ale cărei trotuare vântul
împrăştia resturi de hârtie şi gunoaie.

Zidul grădinii botanice de peste
drum avea un aspect dezolant, tencuiala
crăpată sau năruită, iar în preajma

lui se furişau tot felul de câini
costelivi şi jigăriţi... trista privelişte,
potrivită pentru ultimele zile ale omului!

Aici... locul unde tăcerea se risipeşte
şi glasul nu-şi mai are farmecul lui,
totul se rupe odată cu moartea!