Deșert inefabil

Trezit într-o atmosferă înlăturată
de visuri, gânduri și dispreț-
sunt cel ce moare-n fiecare noapte,
amurg al gândurilor ce apun mereu.

Dilemă, stare, nevoi și ceață
toate-s vii în drumul meu,
un praf, o armă timid s-arată
toate-s vii în drumul meu.

Pășesc cu gândul amorțirii mele,
alerg deșertic anevoios.
Lipsit de vlagă, lipsit de zâmbet
mă-ndrept spre moarte cu pașii mei.