Cămara de iubire

unei

Deschid cu tamă cartea de la tine,
nescrisă, neatinsă de mâna ta;
trezesc în mine fiorul uitat de tine,
adulmec trist toată amintirea ta.

Senină dragoste, a fost doar o clipită
din basmul scurt pe care l-am citit;
trecute stări, umbrele-și adună,
în toamna arămie, rugăciuni.

Din mine pleacă stoluri de cuvinte,
se duc în depărtări pe care nu le știu;
voi trece-n gând cuvinte de la tine,
fluvii de senzații, n-am să uit.