În adiere

Fruntea protejează trupul,
chiar și ochiul care plânge,
gura care tot grăiește,
pasul, care-n hău te duce.

Os lângă os,
mormânt lângă mormânt,
dragoste nu e,
ură pe pământ.

Acolo unde plouă,
ținutul a fost arid (...)

acolo,
cineva topit;
acolo,
cineva a murit.