de plâns și moft
de stare singură în toate
fără rost
strâns de tine
și sufocat timid
cumplit mi-e fără tine
nu-nțeleg nimic
puținul îmi ajunge
s-ajung la tronul tău
când totul se destramă
durerea-i felul meu
Într-o viaţă nedescris de nepricepută am încercat să pun totul la cap, nu a mers, cineva a stricat totul, prin violenţă, dezamăgire, prostie, lipsă de demnitate şi respect... „Să-ţi ratezi viaţa înseamnă să ajungi la poezie fără sprijinul talentului!” Emil Cioran