Ce reală e viața!

Ce reală mi-e viața și [ne]trăirea,
copilăria și adolescența,
tinerețea și povara ei,
iubirea și ura,
dragostea și fuga,
zâmbetul și plânsul,
dorul și durerea,
ziua și noaptea,
omul și animalul,
poezia și proza,
cântecul și absurdul,
muzica și îndoiala,
libertatea și vizuina,
amintirea și uitarea,
plicul și scrisoarea,
cuvântul și piatra,
orfanul și avarul
teistul și ateistul,
binele și răul,
prietenul și dușmanul,
visul și iluzia,
viața și moartea.

Gând

Marea masă a lumii stă tolănită în mediocritate!

Cuvinte pe marginea prăpastiei

de multe ori pic în abis
și refuz să-mi reîntorc privirea

de multe ori alerg spre apus
și refuz să-mi opresc mărginirea

de multe ori mi-e grea chemarea
și refuz să-mi strig prezența

de multe ori mă-ndeamnă ura
și refuz îndemânarea

de multe ori mi-e taină viața
și refuz să fiu plecarea

de multe ori ciudată-i seara
și refuz să-i plâng iertarea

Gând și logică

A gândi adevărat înseamnă a gândi că ceea ce este separat este separat, și ceea ce este unit este unit; a gândi fals înseamnă a gândi contrar naturii lucrurilor, spunea Aristotel. Deci, a gândi pentru favorizarea homosexualității, adică contrar naturii lucrurilor, înseamnă a gândi fals. Dacă nimeni n-ar milita pentru o asemenea aberație, atunci s-ar gândi adevărat.

Gând

E trecut de miezul nopții și sunt singur, odios de singur. Acest instinct obscur al singurătății nu m-a salvat din nicio soluție. Treptat, trăiesc spaima nenorocirii mele și tot trecutul coboară-n avalul tenebrelor mele.

Gând

În momentul în care ai cunoscut tristețea, înseamnă că ți-ai pus problema fericirii.

Țipătul amărăciunii

inima-i striga încruntată-n disperare
și grandioasa-i stare fecunda frivol;
n-avea veșnicia născută din uitare,
surâsu-i maladiv înfățișat pe-un țărm.

suntem condamnați, impresionați de moarte
și dăruirea noastră s-a diminuat febril;
excursioniști ridicoli prin fapte ceremonioase,
un gând ne mai rămâne, angoasele iubiri.