Sfârșitul unei libelule

Spre cer încercam să mă înalț,
să plutesc spre zări, amurg și nori.
Spre cer credeam că mă înalț,
dar vântul m-a frânt în bucăți.

Mă desprind de lume, de oameni și tine
și zbor spre sfârșit, amurg și nori;
Singur voi muri înălațat spre ceruri
singur voi pluti în neant îngândurat.

Și de-ar fi să zbor prin ploaie,
aripile-mi se vor uda,
dar știu suav că-n ale tale brațe
aripile-mi se vor usca.