Gândul zilei

 Când mă gândesc la goliciunea sfârtecată în sufletu-mi decedat la marginea pustiului, mă gândesc la o fericire inefabilă, inexistentă la suprafața epidermei mele. Nu-mi pot duce viața într-un destin smuls de gânduri, într-un destin solitar, putred în juru-mi perfid. Mă afund tot mai rău într-o singurătate înlăcrimată, într-o povară ce nu poate fi înțeleasă de nimeni. Mor când știu că zborul tău extravagant și grațios te-a adus în povara numită suflet și nu mă mint pentru că știu ce înseamnă să trăiești o singură zi.