Nici
astăzi nu mă pot împăca cu misterul dispariției mele, nici cel al separării.
Norman Manea spunea undeva: „acesta poate fi un exercițiu pregătitor de
adaptare la inevitabil.” Mă simt vinovat pentru vidul dintre noi.
Într-o viaţă nedescris de nepricepută am încercat să pun totul la cap, nu a mers, cineva a stricat totul, prin violenţă, dezamăgire, prostie, lipsă de demnitate şi respect... „Să-ţi ratezi viaţa înseamnă să ajungi la poezie fără sprijinul talentului!” Emil Cioran