Credință

Toamnei mele

Cred în umbra munților,
în sărutul valurilor ce-și sărută limita,
cred cu tărie în iresponsabilitatea
dinaintea genezei, - iresponsabilitatea Dumnezeului -
în întinderile amurgului
și-n frenetismul nimicului.

Cred în umilința îmbătrânirii,
în sclipirea funebră ce ne definește,
cred că sunt mai singur ca niciodată
și cred că ești mai plânsă decât altădată.