Un nevăzător nu-și poate vedea lacrimile
decât atunci când lacrima-și alege drumul pribegiei
și când ochii-i plâng sub grea povară,
împotriva împovărătoare a moștenirii.
Cu lacrima rămasă în bezna adormirii
ce-și spală rușinea acelor zile de coșmar,
dansând înlăcrimat prin neantul ochilor singuri,
prin bezna oglinzii a sufletului murdar.