Cămara de iubire

unei

Deschid cu tamă cartea de la tine,
nescrisă, neatinsă de mâna ta;
trezesc în mine fiorul uitat de tine,
adulmec trist toată amintirea ta.

Senină dragoste, a fost doar o clipită
din basmul scurt pe care l-am citit;
trecute stări, umbrele-și adună,
în toamna arămie, rugăciuni.

Din mine pleacă stoluri de cuvinte,
se duc în depărtări pe care nu le știu;
voi trece-n gând cuvinte de la tine,
fluvii de senzații, n-am să uit.

Aidoma vremii

Îi plăcea istoria și religia,
preludiul morții,
zborul fantastic al lui Icar
și basmele românești
citite ca legende.

L-a iubit pe Hristos,
pentru că-i o mare legendă
- a spus -,
a iubit și vinul
pentru că l-a iubit
pe Khayam.

Și, poate, tocmai estomparea,
- mi-a mai spus -,
merită trăită rațional
și tot adevărul - a mai spus -,
e-o geneză fără apocalipsă. 

Gând

Singurătatea, nu-i altceva decât un exil, o izgonire de lângă cineva sau, din ceva.

Neant și vid

unei.

dupa tine nu mai e nimic,
neant și vid; neant și vid.
dacă nu te-aș fi-ntâlnit,
neant și vid; neant și vid.

Adesea sub castan

Visez adesea sub castan:

Iubito, să vii cu un pahar de vin
să contemplăm, să vorbim,
să ne dezbrăcăm, să ne iubim
după un pahar cu vin.

Să fim în odaie plângând,
să fii o toamnă în gând,
să fim mesteceni la drum...
În bezna nopții mă scufund. 

Nebunie

lui Nichita Stănescu

mă rupe tăcerea
miros de igrasie în odăi
cărți lăsate pe alocuri
și-un motan torcând duios

nimic nu-i mai bun decât vinul
nimic în odaie de fapt
un sunet trist se mai aude
zbuciumul poetului uitat

trec anii singuri fără rost
și-aștept să vină toamna iar
în bezna odăii nu mai văd
cum bâjbâi singur solitar

ce grea povară-i scrisul azi
frânturi din aripi de Icar
se topesc în gânduri vag
la geam privesc cum plânge iar

Mi-aș petrece timpul în brațele tale

unei

scrie-mi fără milă
sub soare ceață sau ploi
prin bălării voi veni la tine
suav plăcut odihnitor

port în mine în fiecare clipă
delicii fărâmițate de extaz
zdrobit de atâta oboseală
priveliști singur și amar

mă-ntreb ce faci în sigurătate
e totul armonios în jurul tău
mă văd crucificat în ale tale brațe
să fie o golgotă la sânul tău