Desprinderea de tine; exil

M-am risipit în fragmente
și în deliciile nebuniei;
mi-a rămas doar setea
de nefericire și refuzul pentru viață.
Mă răzbun împotriva mea,
împotriva terorii din trecut
și toate aceste răni,
sunt răni din rateul sinuciderii.
Mi-am greșit epoca și istoria
și toată această scufundare în calm
este rezultatul zâmbetului forțat,
rezultatul durerii și frenezia funerară.

Mă cuprinde o stare narcisiacă
și nu pot uita veselia scrisorii,
nu pot uita răspunsul poemului narcisiac,
nici sinonimia sufletului ei.

Mă voi desprinde de această lume
și mă voi lega de neantul funebru
al clipelor uitării, al ceții
ce va acoperi toamna eternă.

Extazul efemer al tristeții
este povara bolnavă în versurile mele
și gândul tău haotic îndreptat spre tristețe
este freamătul cuvintelor mele,
freamătul desprinderii de lume,
de istorie, de univers.