Sunt singur pe acest pământ lugubru,
zdruncinat de vorbe și priviri,
sunt frământat și plin de indignare,
prăbușit într-o stare de delir.
M-am aruncat din greșeală în greșeală,
din plânsul zămislit zeflemitor,
crunt mi-e sufletul în existență,
dar neclintit ca însuși Dumnezeu.