Destin

Sa fiu in agonie stransa
Sa stiu, ca nu ma pot trezi
Sa fi acolo, cu al tau trup si suflet
Sa fi un inger plin de venin.

Ma zbat, intre viata si agonie,
Intre extaz si neantul fericirii
Sa fiu sortit anxietatii
Al mortilor ce am rapus in vis.

Izgonit din rai...
Prefer sa-mi sune ceasul,
Sa mor strigand in soapta
Si sa-ti spun: Adio salasluire!

Amortit privind fundalul
Parcului infrigurat,
Vreau ca tu, sa fi la capat
Sa pot sa strig, ai fost a mea.