Nimic n-a fost niciodata

Viaţa în Dumnezeu este o "moarte"
în lume, o detaşare statornică
plină de duh, de iubirea Lui cerească
şi de toată nostalgia iubirii Lui pentru noi.

Dacă ar exista un acces direct
la bucuria Divină, cu siguranţă
aş trece graniţa spre Tine!

Doamne, eşti un "fior" plăcut,
creşti în sufletul meu şi în
infinitul spaţiului...

Ce-i dincolo de tine Doamne?
Aş fi descoperit probabil o muzică,
şi cu ea fericirea din care se înalţă
crini, flori pure...

Un peisaj tern îmi saltă o amintire
de paradis sau o melancolie de menuet.

Îmi simt sângele circulând într-un ritm
lent, până la stagnare, la inocenţă.
Doamne, moartea şi iubirea sunt obsesii,
viaţa, doar o obsesie periodică!

M-am desprins de lumea comercială
şi am ales o cale spre putreziciune,
spre putreziciunea perfectă, singurătatea
solitară şi cuvântul Tău etern, Biblia!