Rarele plimbări

unei femei
  
Când o citisem prima dată pe Emma,
mă rog n-o citisem pe ea
pentru că nu o cunosc
dar îi răsfoisem poeziile
și am văzut sinceritatea
erotică cu care-și prefața stările

vorbea des despre fanteziile ei sexuale
cu diferiți bărbați
și nu se jena știind că
va fi citită -asta-mi plăcea enorm-
de diferiți bărbați și diferiți poeți

la un moment dat, sincer vă spun
mi-ar fi plăcut și mie s-o
tăvălesc în așternutul ei
doar așa să-i reamintesc
că mai există și bărbați
și poeți

Emma e roșcată cu părul ondulat
ochii albaștri și nasul perfect
buzele senzuale și acoperite
cu multele istorisiri
amănunte și contraste ale existenței
de parcă ar fi parte dintr-o familie
aristocratică și
parcă o văd luptând
împotriva primejdiilor
alergând cu o valiză în mână
spre malul unui râu
sub o salcie învechită

Fără prea multe detalii
captivi în fața amurgului
sub salcia învechită
mi-o imaginez pe Emma
-mai are un nume dar nu-l spun-
ca o flacără ce incendiază salcia
ca o vampă deasupra mea
privindu-i capul gâtul
umerii bustul coapsele
din unghiul pământului