Iubita mea, ai vocea
ca un ciripit de pasare,
ca un balsam scump,
ca un abure de ceai cald,
ca o adiere de vant de toamna,
ca si-o lacrima pierduta pe obrazul tau,
tacuta,
ca un oftat lung linistitor,
ca o mangaiere pierduta in bratele tale,
ca un fulg de nea topit
ca un cristal transparent,
in care daca m-as uita prin el
as vedea doar chipul tau...
Ai ochi de turturea,
privirea blanda, clara
ca doua perle albe scumpe,
ca doua margele de safir,
ca doua ganduri melancolice
ce-mi tresar mie amintiri,
ca doua flori, doua fructe
doi si doar doua priviri timide
ce-mi strapung in suflet.