Suflet de pian

Mohorat privesc, vremea mohorata
ma uit spre cerul cenusiu
acea culoare a anxietatii
ma deprima, ma face mut.

Privesc la drumurile noroioase,
la trotuare umede de ploi,
privesc frunzele cazute-n balta,
zilele ce trec plictisitor.

Nu sunt singur pierdut pe strazi
mai vad un chip pierdut in zori,
un chip de fata visatoare
un ochi de noapte, calatoare.

O seara trista de dupa ploi
se asterne de dupa zi,
ascult Cantata pierduta in culori
si zilele m-i se vor sfarsi.

Albastru-mi este numele
albastrii sunt si ochii tai
azur este cerul sfant
azur ii chipul tau.