E august seara de apus
Si norii imi cer privirea,
Ma-ntreaba cat mai pot sa duc
Din nostalgie fara teama.
Vara trece, incet spre sud
Pleaca calatorind in aer
Ne lasa amurgul trist racit
Ce va urma s-apara.
Incet, incet plecam si noi
Departe in agonie,
Ne ducem precum un anotimp ploios
Ne ducem spre pierire.