Prin sita mult prea marunta,
Privesc o luna, injumatatita
Trista, stand si luminand pamantul
Pe veci in seara, catre declin.
Se misca-ncet, odata cu pamantul
Se duce-n soapta catre apus,
Plangand in seara, ii trece timpul
Si asteapta-n ritm sa vina un rasarit.
