Refugiat in ganduri

Stand ingandurat intr-un colt de camera
Si privind cu teama "Demiurgul cel rau"
Privind in sufletul, frant de oboseala
Si clipele tarzii ce trec fara intrebari.

Privindu-mi reflexia intr-un geam ingandurat
Si-mi priveam cu greata faptele trecute,
simteam, acele pete, murdare si ne curate
acele urme, pierdute clipa dupa clipa.

Priveam la ceas tacut, priveam in disperare
nu stiam ce-i de facut, cuvinte fara silabe
oftat dupa oftat, ganduri planse intr-o doara
ganduri intunecate in mintea mea domoala...

Prin geam priveam, vremea crunta de afara
priveam uimit frunzele inecate-n ploaie
as vrea sa fiu si eu, o frunza calatoare
sa zbor in adiere sa mor in neant de toamna.

As vrea sa fiu calcat de gandurile tale
sa fiu incoronat cu amagirile tale
sa pot suporta durerea ce sufletul ti-apasa
sa pot sa mor in noaptea gandurilor tale...

Soptit vorbesc, cu lacrimi care-mi curg obrazul
le sterg domol, dar lacrimile incep sa doara
sunt calde si tulburi ca si vremea de afara
triste plang si ele in agonie si speranta.