Ce-i durerea?

Ce-i durerea la urma urmei?
Îi doar un drum către apus,
un vis uitat, uitata de lume,
uitat străbunului meu chin.

Plîngeam blînd în noaptea aceea,
mă ascundeam de ochii ei,
fugeam în lumea fericirii
să scap de durerea ei.

Oriunde aş fi, orice aş face
o durere singură m-ar aştepta
într-un colţ de carte, un loc de versuri
fără să fiu, eu întrebat.

Durerea-i mare, durerea-i tristă
îi doar un strop de lacrimă în zid,
doar un mugur căzut în stradă,
un farmec de privire ce s-a stins.

Durere aspră ce-mi baţi în uşă
credeam că vizorul mi-ai părăsit!
Ştiam că vi, dar nu la mine
speram să fiu de negăsit!

Ce-i durerea poţi tu spune?
Ai plecat şi nu mai vi,
dusă eşti durere oarbă
căci din tine am renăscut.

Acuma ştiu eu ce-i durerea!
Îi tortura ce mi-ai lăsat,
sunt urmele ce încă calc pe ele,
doar pasul tău eu l-am urmat!