De (m)-ai întelege!

Într-o primejdie de şosea umbrită,
acoperită de pomi cu floare galbenă
şi frunze lungi ca ale oleandrilor...
... zîmbeşti nostalgic!

Cînd îmi vezi ochii pierduţi în cuvinte,
scriindu-ţi versuri, cîntîndu-ţi,
te pierzi ca un fluture în zare,
ca un nor spulberat de vînt.

Nu las nici o candelă neaprinsă
în sfuletul meu posomorît, trist,
neclar în amurgul nopţilor tîrzii,
cu miros de molii, de naftalină putrezită...

Am baletul inimii mele în dansuri!
Simt cum inima-mi dansează tango-ul vieţii,
tango-ul sufletului tău, al meu,
unindu-se într-un final de amurg,
de seara sîngerie şi amorţită de şoapta norilor!

Trăiesc din amintiri cum trăiesc hienele din resturi...