Cerul acoperit de plapuma norilor,
Imi canta prin nostalgia frunzelor...
Iar eu indur, vantul ce bate
Ma zgribulesc intr-un loc plapand.
Stau inchis in sezonul melancoliei
Si ma gandesc, la tot ce-a fost
Ascult timid, vantul ce-mi canta
Si cearta frunzelor ascult...
Inca verzi dar tremurande,
Ele striga catre cer
Vine toamna, ploi marunte
Acele nopti cu vant usor.
Corbii innegresc vazduhul
Se grabesc in somn cantand,
Dar eu privesc lumina vietii
Ce-mi sta in drum, mereu luptand.
Acea lumina patrunzatoare,
Ce lumineaza ambient frunzisul
Acele frunze cazatoare,
Acei copaci goi, muribunzi.
Lumina-mi spune in glas de toamna
Sa ma gandesc la un trecut,
Sa fiu mirele, ce toamna se insoara
Cu fata zilelor in ploi cantand.
