Aparenţă înşelătoare

Pietrificate vânturi dalbe
De culori albastre făr` de vis,
Pierdute gânduri, vis nostalgic
A mele gânduri sunt de scris!

Întrebat am fost odată
De iubirea mea din vis,
Un vânt în ceaţă e departe,
E aproape de un compromis.

Tot în mine-mi cânta vraja
Celor ce eu le-am promis:
Dor de tine şi de versuri,
Al meu trist mormânt suspin!

- De ce tot scrii, copil din lume?
- Uite scriu căci n-am să mor,
Şi de-am să mor în a mea iubire,
Las în urmă tot ce-am fost!

- De n-aş iubi m-aş sufoca şi poate,
Aş rămâne în al meu colţ...
- Nu mai ştiu ce e durerea
Căci în amor, eu vreau să mor!

Plutesc singur în a ta cale,
Singur sunt... lângă al meu mormânt,
Privesc cu greaţă ziua-n care
Când am să "zbor" va fi un chin!

Cei ce-mi vor a mea suflare,
Cei ce nu m-au Înţeles
Nu-mi doresc să-mi piară-n cale
Ci doar să fiu eu înţeles!

De te-ai pierde iubito-n gânduri
Ca o frunză vei pluti
Vei simţi a mea suflare
Al meu val gând în amurg!

În vânt m-aş strecura o clipa
Şi-aş veni la geamul tău,
Să-ţi cânt domol a mele versuri
Să mă simţi la sânul tău!

Şi de-aş pierde trenul vieţii
Să rămân p-acest peron,
Morbide gânduri intră-n mine
Nopţi în tristele urmări…