vineri, 14 mai 2010

Scepticism poetic

Şi tot umblând, umblând, umblând
în mersul vieţii noastre,
curând, curând noi vom fi duşi
din sensul vieţii noastre!

Plângând, plângând vom părăsi
acest coşmar de lume,
zâmbind, zâmbind noi vom fi duşi
în chin şi mântuire!

Curând, curând noi vom păşi
cu lacrimi de uimire,
cu teamă, teamă de apus
cu gând, nemulţumire.

Şi eu am fost, am fost şi sunt
coşmar şi fericire
dar tot ce sunt, eu sunt, nu sunt
om trist de mulţumire.